Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai lyrics

Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai

Prin porturi vechi, prin salbe

Prin arcuri peste timp, prin cai

Alergând prin foaie verde de susai

Străbătându-mi toate gândurile albe,

Prin albul umerilor, spumă-n halbe

Băute pe nemâncate, pe nerăsuflate,

Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai

Prin zâmbetul tău din colţul gurii

Prin fâstâceala din mijlocul naturii

Atunci când te joci cu ecuatorul

Şi-n podul palmei ai nord polul

Spălându-mi visele cu promoroacă

Toate gândurile albastre ca să-mi treacă,

Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai

Din somnul de frumuseţe de după-amiază

Când toţi pisoii torc şi visează

Că beau ceai verde japonez cu iasomie

Şi scriu cu pernuţele în aburul din geam o poezie

Despre coşul de răchită plin de gheme,

Despre felul de a mă iubi fără a te teme,

Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai

Când mai devreme, când mai târziu

La braţ cu toamna te plimbi prin Cişmigiu

Fluierând a dragoste, dar şi a nepăsare,

Şi mirosind a gând şi a covrigi cu sare

Mă cauţi ca pe-un pierdut prin buzunare

Prin focul stins demult prin felinare.

Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai.