Vechiul oraş arată la fel
În timp ce cobor din tren,
Iar sunt mama şi tata să mă întimpine,
Privesc de-a lungul drumului şi acolo aleargă Mary,
Cu părul de aur şi buze ca cireşele,
E bine să atingi iarba verde de acasă.
Da, toţi au venit să mă întâmpine,
Întinzând braţele să mă-mbrăţişeze, zâmbindu-mi frumos,
E bine să atingi iarba vere de acasă.
Vechea casă încă mai stă în picioare,
Deşi vopseaua e cojită şi uscată,
Şi acolo e bătrânul stejar în care mă jucam,
În josul aleii voi merge la frumoasa mea Mary,
Cu părul de aur şi buze ca cireşele,
E bine să atingi iarba verde de acasă.
Apoi mă trezesc şi privesc în jurul meu
La patru pereţi gri ce mă-nconjoară
Şi înţeleg, da, că doar visam,
E un paznic şi un părinte trist şi bătrân
Ne vom plimba la braţ în zorii zilei,
Voi atinge iar iarba verde de acasă.
Da, toţi vor veni să mă vadă
La umbra acelui bătrân stejar
În timp ce mă vor aşeza sub iarba verde de acasă.