Ploaia va stinge felinarele
Și înghețul se va așterne mâine.
Și atunci uite, privește numai:
Polei, polei.
Portarii păstrează sare,
Și din nou la poarta noastră
Fiecare pas e nesigur, ca-n vis:
Polei, polei.
Refren:
Și oamenii din oraș merg pe gheață,
Și ei nu cred că poleiul face necazuri.
Și doar pe mine mă afectează iarna,
Iar asta e poate doar din vina mea,
Doar a mea, doar a mea, doar a mea.
Și oamenii din oraș merg pe gheață,
Și numai eu merg ca pe sârmă.
”Să nu cazi” - avertizează iarna,
Și poate că numai eu îmi repet asta,
Numai eu, numai eu, numai eu.
Am visat c-o să-ntâlnesc un prieten,
Să mă strângă tare de mână.
De câți ani merg eu singură...
Polei, polei.
Amarul fum al despărțirii și pierderii
Plutește peste drumul meu.
Chiar am visat că e vară de curând.
Polei, polei...
Refren