Nu a fost altcineva, nici nu va fi.
Daca nu-mi baţi la uşa tu , nu se va deschide.
Acest foc ce arde in mine acum,
Sa nu crezi că va sfârşi intr-o zi.
Nu mi-e rușine deloc, iubite, ca sunt nebun.
Lumea mea e frântă în bucăţele, eu sunt distrus .
Te-am vrut mai mult decât orice altceva.
Am fost împușcat, sunt un vagabond.
Ce s-ar întâmpla dacă ai fi a mea,
Dacă mi-ai îngriji rănile,
Sunt obosit sa ratacesc,
Şi daca m-ai opri din drum ?
Plec de aici !
Poți avea toate cele patru vânturi.
Eşti într-un vis fără mine,
Sper că într-o zi te vei trezi.
După ani şi ani de zile, cand vei fi batran,
Cand părul tau de mătase se va albi
Şi risipite ca frunzele uscate,
Tu vei ramâne singur.
Dar ce mult te-am iubit atunci,
Am cules toate florile mele pentru tine.
Acum am mainile goale si inima beata,
Ce speranță aveam, cu toate astea.
In mâna mea,
Sunt picături de pasiune care au ramas de la o dragoste veche...
In urma mea,
E strigăt de amintiri ca noroiul până la genunchi
Am rupt si aruncat totul.
Doar eu am ramas la mijloc,
Şi cu tine in mine,
Eşti exact aici a mea .....
Ma pierd, mi-a fost dor de tine, singura mea iubita
Vino, întoarce-ma din drumurile acestea, haide, eu sunt în așteptare.