Gabriel and Me [Romanian translation]

Tăcutul murg sur poartă frâiele zorilor,

Și nimeni nu știe de pe ce munte vine.

În gura lui el duce cheia de aur,

Și nimeni nu-l vede, doar Gabriel și cu mine,

Gabriel și cu mine.

Are nas argintiu și coama îi e albă,

El are ochi negri și înstelați ca noaptea.

Atât de blând stropește cu copitele în mare,

Că nimeni nu-l aude, doar Gabriel și cu mine,

Gabriel și cu mine.

El vine dimineața, când aerul e nemișcat,

Se întrece cu soarele și-o va face mereu.

Noi deschidem fereastra și-l chemăm printre copaci:

”Oh, ne-ar plăcea să zburăm cu tine, Gabriel și cu mine,

Gabriel și cu mine.

Pentru că n-ai pe spate aripi și e loc pentru doi,

Vom încăleca dintr-un pom și-om călări drept înainte.

Dar cred că ești mai înțelept decât am crezut că poți fi,

Căci nicicând n-ai să asculți de Gabriel și de mine,

Gabriel și de mine.

Căci tu știi că-ntr-o zi vom uita să ne trezim.

Numește-o soartă, numește-o destin.

Ne vei atinge gingaș și atât de tăcut

Vom călări dimineața, Gabriel și cu mine,

Cu cheia de aur,

Gabriel și cu mine,

Pe veci către mare.”