Frumoaso cu ochi limpezi ca apa de izvoare,
În care cer şi mare pe rând se oglindesc,
Îndreaptă-ţi către mine privirea visătoare
Şi lasă-mă o vreme pierdut să te privesc.
Frumoaso cu păr negru ca marea-ntunecată,
Ce-ţi cade-n valuri grele pe umerii de nea,
Îndreaptă-ţi către mine făptura delicată,
Şi lasă-ţi mâna caldă să cadă-n mâna mea.
Îndreaptă-ţi către mine făptura delicată,
Şi lasă-ţi mâna caldă să cadă-n mâna mea.
Frumoaso cu ochi limpezi ca apa de izvoare,
În care cer şi mare pe rând se oglindesc,
Îndreaptă-ţi către mine privirea visătoare
Şi lasă-mă o vreme pierdut să te privesc.
Dar splendida făptură, zeiţă-ntruchipată
Din soare şi-ntuneric, amurg şi răsărit,
S-a-ndepărtat de mine, privind îngândurată,
Şi-a dispărut în noaptea din care s-a ivit.
S-a-ndepărtat de mine, privind îngândurată,
Şi-a dispărut în noaptea din care s-a ivit.