Franziska [Romanian translation]

Se spunea că Franziska a obosit să se roage

Toată noapte, la fereastră așteaptă un semn al tău

Cât de mică îi e inima și muntele de mare

Cât de tare durerea ei taie, mai mult decât un cuțit, un cuțit spaniol

Tu tîlhar fără luna, fără stele, fără noroc

Vei dormi la noapte cu rozarul ei înfășurat în jurul puștii

Tu tîlhar fără luna, fără stele, fără noroc

Vei dormi la noapte cu rozarul ei înfășurat în jurul puștii

Se spunea că Franziska a obosit să danseze

Cu un bărbat care nu rîde și n-o poate sărută

Toată noaptea ai privit-o printre crengile stejarului

În spatele scenei, cu ochii ca doi câini

Marinar al pădurii, fără somn și fără cântec

Neavând a duce o cochilie sau un năvod de iluzii

Marinar al pădurii, fără somn și fără cântec

Neavând a duce o cochilie sau un năvod de iluzii

Se spunea că Franziska a obosit să pozeze

Pentru un bărbat care pictează și care n-o poate privi

Fir cu fir al inimii mele, care din ochi te duce spre mare

E o lacrimă ascunsă pe care nimeni n-o poate desena.

Tu tilhar fără luna, fără stele, fără noroc

Vei dormi la noapte cu rozarul ei înfășurat în lurul pustii

Tu tilhar fără luna, fără stele, fără noroc

Vei dormi în noaptea asta cu portretul ei sub pușcă

Se spunea că Franziska nu mai poate cânta

Pînă și sora cea mică se va mărită în curînd

Mai ieri un alt bărbat, pe stradă i-a zâmbit

Era desigur un străin care nu știa cît are să-l coste

Marinar al pădurii, fără somn și fără cântec

Neavând a duce o cochilie sau un năvod de iluzii

Marinar al pădurii, fără somn și fără cântec

Neavând a duce o cochilie sau un năvod de iluzii