E o crimă că ai permis să mi se întâmple așa ceva,
Nu contează, și eu o să permit să ți se întâmple,
Nu te mai gândi, lasă, nu ai ce pierde
Decât mințile și toate lucrurile pe care le-am vrut.
De fiecare dată când obțin ceva, îi dau cu piciorul,
E un semn, înțeleg, vreau să rămân,
Când îl voi pierde, nu-mi va mai fi teamă,
Trăiesc, dar cu siguranță pot să mă prefac.
Cum pot să cred când norul ăsta stă deasupra mea,
Ești o parte din mine pe care nu vreau s-o văd
Lasă!
E un loc unde văd că mă urmezi,
Doar să-ncerc puțin să văd ceea ce poate deveni,
Sunt singur, dar imi țin respirația,
Pentru a pune la îndoială fiecare răspuns numărat
Pleacă,
Te rog, lasă-mă să stau
Prins în calea ta.
Lasă!
Pleacă,
Te rog, lasă-mă să stau
Prins în calea ta.
E o crimă că ai permis să mi se întâmple așa ceva
Nu mă mai gândesc la asta,îmi place, ușor de mulțumit,
Nu contează, lasă, doar amintiri
Pe o pagină dintr-un caiet cu spirală
Pleacă,
Te rog, lasă-mă să stau
Prins în calea ta.
Lasă!
Cum pot să cred când norul ăsta stă deasupra mea,
Ești o parte din mine pe care nu vreau s-o văd
Aș putea trăi mereu aici!