Foc! Foc! Focul iubirii!
Șezând pe un ghețar
Așteptând soarele
Sperând a fi salvat
Rece și singur
O scânteie mică se transformă într-o flacără
Ridicată de vântul primăverii
Arde! Arde!
Focul iubirii
Arde în noi! Arde în noi!
Ca o pădure uscată
Iubește-mă! Iubește-mă!
Mai tare și mai tare
N-are nevoie! N-are nevoie!
De pompierii
Unei inimi singure
Care numai se îndoiește
Pentru că nestrânsă la piept
A devenit înghețată
O rază a promisiunii
Va topi un astfel de gheața
Va ieși ca din captivitate
Vocea iubirii
Arde! Arde!
Focul iubirii
Arde în noi! Arde în noi!
Ca o pădure uscată
Iubește-mă! Iubește-mă!
Mai tare și mai tare
N-are nevoie! N-are nevoie!
De pompierii
O inimă excitată
Care nu simte nimic
La care lumea-i indiferentă
Tare ca un bolovan
Dar când se grăbește
Se va libera
Va adăuga strălucire-n ochii
Pentru vremea pe drum
Arde! Arde!
Focul iubirii
Arde în noi! Arde în noi!
Ca o pădure uscată
Iubește-mă! Iubește-mă!
Mai tare și mai tare
N-are nevoie! N-are nevoie!
De pompierii
Foc! Foc! Focul iubirii!
Arde în tine, arde în mine
Ne arde vii
Iubește-mă acum! Iubește-mă acum!
Mai tare și mai tare
Ia-mă pe acolo, fi aerul de care am nevoie să supraviețuiesc