Știi, într-o zi nu va mai fi important,
Să fim împreuna, dar ce păcat,
Asta nu-i întâmplator, chiar dacă e trist,
O să vină Februarie din nou
O noapte lungă până la zori
Nu am de gând să-mi închid ochii,
Vântul rece nu ne mai va deranja,
Știi, probabil, asta e incorect,
Să fim noi doi împreuna, dar ce păcat,
Nu spune “rămas bun”, nu-mi da drumul
Tristețea vântului,
Într-o zi însorită nu se va topi
Gheața unui râu alb,
Nu-i vorba despre noi, nu se va întâmpla
În timp ce Februarie, ca un domn,
Se da jos palton alb,
Că tu ești singură, și eu sunt singur,
Am știut doar noi doi că,
În timp ce Februarie, ca un domn,
Se da jos palton alb,
Că tu ești singură, și eu sunt singur,
Am știut doar noi doi că,
Știi, poate, asta e ușor,
Simplu ca doi-câte-doi,
Dacă într-o zi, vorbele tale vor deveni
O pasăre de hârtie,
Niște versuri într-un plic,
Cineva va pleca în depărtare,
S-a întâmplat ceva, poate fi, Februarie.
În timp ce Februarie, ca un domn,
Se da jos palton alb,
Că tu ești singură, și eu sunt singur,
Am știut doar noi doi că,
În timp ce Februarie, ca un domn,
Se da jos palton alb,
Că tu ești singură, și eu sunt singur,
Am știut doar noi doi că..