Cel ce zice că iubirea costă
Sigur n-a iubit vreodată,
Am iubit și am fost iubită,
Dragostea nu m-a costat.
Legănând lângă șemineu,
Îi spunea bunica nepoatei,
Învelită în păturică,
În trosniturile din foc:
"Iubito, nu-i nicio cale
De-a scăpa de crezul adânc,
De patimi, că n-are a se teme
Cel păcătos din iubire.
Chiar atunci tu cazi în păcat,
Când spui că iubire costă".
Nepoata, văzându-și scrutat
Al ei secret lăuntric,
Doar a zâmbit timidă
Și cuprinsă de sfială.
Pretinzând că nu observă,
Bunica a continuat:
"Într-o zi îți râvnii bunicul
Tot atât cât mă dorea,
Iar cine n-a iubit așa,
Sigur n-a iubit vreodată".