Imi inorc la ceas de noapte
ceasca de cafea,
incercand sa aflu rostul
vremii ce vine,
dintre semnele ciudate
desenate-n ea,
firava se desprinde
umbra ta.
Obosita de iluzii
geana-mi cade grea,
inchizand fereastra lumii
inca o data,
dar te-am prins in fir de vise
si nu poti pleca!
Ramai de-a lungul noptii
doar a mea!
Refren:
Fara iubire,
clipa s-ar stinge
si as atinge
punctul final!
Fara iubire,
mi-as aminti ce sunt,
un muritor de rand
un tip banal!
Cand zambesti ma prinde teama
sa n-alung cumva
valul fin tesut de ingeri,
ce te-nconjoara
si ma pierd strain de lume
in privirea ta,
ce-mi da la ceas de veghe
linistea.
Refren
Sunt ca un foc rascolit de furtuna
cand m-alinti
si gemi sub buzele-mi fierbinti.
Refren final:
Fara iubire,
clipa s-ar stinge
si as atinge
punctul final!
Fara iubire,
mi-as aminti ce sunt,
un muritor de rand
un tip banal,
n-as avea cum sa cer
un loc in Cer!