În amintirea iubirii noastre au rămas versuri,
În caietul meu sunt patru rânduri,
În amintirea iubirii noastre a rămas tristețe,
Și-un fel de regret că suntem departe.
Refren:
Suntem două singurătăți, două corăbii,
Doar că pe mări diferite,
Și vântul sfâșie iubirea, ca pe niște pânze.
Suntem două singurătăți, două corăbii,
Doar că pe mări diferite,
Iubire sfărâmată de stânci.
Și tandrețea a dispărut, strop cu strop,
Ca apa, pe vecie.
În amintirea iubirii noastre a rămas o poză,
Acolo ne e iubirea, dar noi nu mai suntem.
În amintirea iubirii noastre a rămas primăvara,
Curată și simplă, doar că fără noi.
Refren (x2):
Suntem două singurătăți, două corăbii,
Doar că pe mări diferite,
Și vântul sfâșie iubirea, ca pe niște pânze.
Suntem două singurătăți, două corăbii,
Doar că pe mări diferite,
Iubire sfărâmată de stânci.
Și tandrețea a dispărut, strop cu strop,
Ca apa, pe vecie.