Ai bătut, ți-am deschis, dragă toamnă,
Nu mai sta pe la uși, pe la geam.
Însă fii cum te știu, fii o doamnă,
Măcar tu să nu mă-ntrebi câți ani am.
Am să-ți spun un secret numai ție,
Ești aici, și oricum te-am primit.
Am făcut poate iar o prostie,
C-am greșit și m-am îndrăgostit.
Mă mint sau nu mă mint, dar când iubesc
Nu dorm, oftez, dar simt că-ntineresc.
Și-atunci m-ascund și fug de dumneata,
Și iar la poarta mea...
Ai bătut și-ai venit, dragă toamnă,
Cu târzii, cenușii dimineți.
Te primesc, doar atât, și nu-nseamnă
Că am timp de amare tristeți.
Mă întreb iar ce gând te îndeamnă
Să mai vii când nici nu te aștept.
Să-ți mai spun un secret, scumpă doamnă:
Sunt un prost, dar nu pot să mă-ndrept.
Mă mint sau nu mă mint, dar când iubesc
Nu dorm, oftez, dar simt că-ntineresc.
Și-atunci m-ascund și fug de dumneata,
Și iar la poarta mea apari cândva.
Mă mint sau nu mă mint, dar când iubesc
Nu dorm, oftez, dar simt că-ntineresc.
Și-atunci m-ascund și fug de dumneata,
Și iar la poarta mea apari cândva.
La la la la la la...