Domnişoara Noapte Bună [English translation]

Acest poem e pentru toţi copiii cuminţi

Frumoşi, curaţi şi adormiţi de părinţi,

Poem care se spune încet, aproape şoptit, cu ochii închişi

Cu păpuşi în braţe, cu părinţi or cu jucării de pluş.

E un poem curat care se spune la culcare

Când se aud inimile cum bat mai tare

El nu seamănă cu alte basme sau poveşti

Căci te învaţă să iei noaptea-n braţe, s-o iubeşti.

Aşa cum se ia întotdeauna o domnişoară

Pe după umeri sau de mână,

Crăiasa noastră, copii, e Domnişoara Noapte Bună

Şi adoarme, numai ţinută-n braţe, într-o doară.

Dar odată cu ea adorm numai cei cuminţi

Toţi cei care înainte de culcare s-au spălat pe dinţi

Şi-au aranjat patul să n-o ia cearceaful la vale

Toţi cei care s-au îmbrăcat frumos în pijamale.

Când stelele se joacă pe cer ca-n curtea şcolii

Şi s-au dus la culcare toţi sorii

Iar lumea toată doarme dusă sub clar de lună

Atunci te înveleşte şi te ia în braţe Domnişoara Noapte Bună.

E un somn curat, prelung, pe care nu-l trezesc cocoşii

Când visele-s poveşti cu prinţi, prinţese, bunici şi toată lumea bună

Şi se ascund în gene, veghind la somnul vostru, toţi Ene moşii

Dar mai presus de toate vă ţine strâns în braţe Domnişoara Noapte Bună.