Despre smerenie [English translation]

Azi-noapte am avut un vis:

Catedrala Mântuirii Neamului Românesc era gata.

Iar eu…

M-am dus la catedrală, de dimineață,

să-l caut pe Dumnezeu.

Nu l-am găsit, sunt convins că era acolo dar,

pur și simplu, nu l-am găsit eu.

Deși l-am căutat până și-n sălile polivalente,

și-n cele 12 lifturi și-n parcarea subterană

și-n spațiile auxiliare, nu l-am găsit.

Dar nu m-am mirat, acolo, totuși,

e o suprafață de 11 hectare.

M-am dus în oraș să-l caut, am ajuns în Centrul Vechi.

M-am gândit că acolo e puțin probabil să-l găsesc.

Așa că am luat-o încet-încet pe jos, pe cheiul Dâmboviței,

ușor, așa, fără să mă grăbesc.

Și pân’ la urmă l-am găsit într-o biserică din lemn.

E una undeva pe-un deal.

L-am văzut de la intrare.

N-a fost greu, biserica are

100 de metri pătrați în total.

Și cred că știu de ce l-am găsit aici.

Eu cred că Dumnezeu preferă lemnul.

Lemnul și spațiile mici.

M-am trezit din vis și ca orice creștin m-am gândit

ce înseamnă visul meu și am realizat

că de fapt n-a fost un vis despre bugete, taxe sau donații,

nici despre ce-ar trebui impozitat,

nici despre școli, spitale, priorități,

generalizări, adevăr absolut, opinii contrare,

alb, negru, bine, rău, frumos, urât - nu.

A fost un vis foarte simplu despre smerenie, atât.

Habar n-am ce părere ai.

Habar n-am ce-o să zici.

Eu cred că… Dumnezeu preferă lemnul.

Lemnul și spațiile mici.

Eu cred că Dumnezeu preferă lemnul.

Lemnul și spațiile mici.

Eu cred că Dumnezeu preferă lemnul.

Lemnul și spațiile mici.

- - - - - -