Ea stă plictisită și foarte frumoasă,
părul ei negru este supărat,
mâna ei luminoasă
demult m-a uitat.
Ea stă plictisită și foarte frumoasă,
și eu numai pentru ea trăiesc
în lumea fioroasă
de sub ceresc.
Ea era frumoasă
ca umbra unui gând.
Între ape numai ea era,
era pământ.