Anii îți scapă asemenea fărâmăturilor de pâine aruncate în gunoi
Ele se adună împreună în malduri de visuri frânte
Te uiți în spate și cugeți:
De ce m-am vândut –
Nu pentru mai mult?
Nopțile nu vor mai fi mare lucru după asta
Timpul tău este un ciot ars într-o scrumieră rotitoare
Te uiți în spate și cugeți:
De ce m-am vândut –
Cenușa este presărată peste sicriu, iar concomitent nimeni nu-și amintește cine ai fost
Nu există nimic mai nesemnificativ ca o viață care este pe cale să se încheie
Nu ai rezistat pe cont propriu încât nimeni nimeni nu îți onorează memoria
Luăm abisul sordid și mizeria eternă în uitare fără fund
Eu mă ascund sub lințoliul
Pe care frigul l-a acoperit
Noaptea se holbează tăcută
Ea zice minciuni
Nimicul plutește asupra mea
Cu picioare goale lupt eu
Patul morții mi-l fac
Patul morții mi-l fac
Anii îți scăpau asemenea fărâmăturilor de pâine aruncate în gunoi
Ele se adunau împreună în malduri de visuri frânte
Cât de des te-ai uitat în spate și ai cugetat:
De ce m-am vândut –
Nu pentru mai mult?