Când mă gândesc la tine,
îmi amintesc că alături de tine am cunoscut iubirea.
Îmi sângerează rănile lăsate-n urmă.
Ce-am să fac fără tine?
Când te-am pierdut,
căutam mereu pe-a mea pernă căldura ta,
mă înecam foarte adânc în această durere.
Unde ești, iubirea mea?
Când mă gândesc la tine,
trupul tău în al meu îl simt din nou.
Când mă gândesc la tine,
îmi amintesc de-acele nopți fără sfârșit, fără sfârșit.
Când mă gândesc la tine,
mă agăț de această durere care-n mine trăiește mereu.
Când mă gândesc la tine,
îmi amintesc de acel om care eram, pe care ți l-am dat.
Când mă gândesc la tine,
mă învăluie tristețea unui prezent cenușiu,
ard de nostalgie, căci așa sunt fericit că ești în mine.
Când mă gândesc la tine,
trupul tău în al meu îl simt din nou.
Când mă gândesc la tine,
îmi amintesc de-acele nopți fără sfârșit, fără sfârșit.
Când mă gândesc la tine,
mă agăț de această durere care-n mine trăiește mereu.
Când mă gândesc la tine,
Îmi amintesc de acel om care eram, pe care ți l-am dat.