Uneori mă ridic, fac o mie de tumbe..
Uneori mă blochez în spatele ușilor deschise.
Uneori îți spun de ce tăcerea aceasta.
Și e că uneori sunt al tău și alteori al vântului.
Uneori un fir și uneori o sută.
Și sunt momente, viața mea, îți jur că mă gândesc..
De ce este atât de greu așa cum simt eu?
A simți, ¡așa cum simt! Că e greu..
Uneori mă uit la tine și uneori mă lași.
Îmi dai aripile tale, verificați amprentele tale.
Uneori pentru tot, deși nu mă trădezi.
Uneori sunt al tău și uneori nimănui.
Uneori îți jur cu adevărat că îmi pare rău
Să nu-ți dau viața mea întreaga, să-ți dau numai acele momente.
De ce este atât de greu?
A trai este doar asta.
A trai, este doar asta..
De ce e atât de greu?
Atunci când nimeni nu mă vede, pot să fiu sau nu,
Atunci când nimeni nu mă vede, îmi dau lumea peste cap.
Atunci când nimeni nu mă vede, nu îmi limitează piele.
Atunci când nimeni nu mă vede, pot să fiu sau nu..
Când nimeni nu mă vede..
Uneori mă ridic, fac o mie de tumbe..
Uneori mă blochez în spatele ușilor deschise.
Uneori îți spun de ce tăcerea aceasta.
Și e că uneori sunt al tău și alteori al vântului.
Îți scriu din interiorul insistenței mele.
Unde se nasc poftele, esență infinită.
Există lucruri care sunt ale tale că eu nu înțeleg.
Și există lucruri care sunt ale mele, dar eu nu le văd.
Eu presupun că mă gândesc că nu le-am.
Nu înțeleg viața mea, se aprind versurile,
Că în întunericul pot, îmi pare rău, eu nu ghicesc bine.
Nu aprinde lumini că sunt goi,
Sufletul iar trupul.
Atunci când nimeni nu mă vede, pot să fiu sau nu.
Când nimeni nu mă vede, eu arăt ca pielea ta.
Când nimeni nu mă vede, mă gândesc și eu la ea.
Atunci când nimeni nu mă vede, pot să fiu sau nu.
când nimeni nu mă vede, nu îmi limitează piele.
Atunci când nimeni nu mă vede, pot să fiu sau nu..
când nimeni nu mă vede, nu îmi limitează piele.
Atunci când nimeni nu mă vede, pot să fiu sau nu..
când nimeni nu mă vede, nu îmi limitează piele.
Pot să fiu,
Pot să fiu sau nu.
Atunci când nimeni nu mă vede..
Uneori mă ridic, fac o mie de tumbe..
Uneori te blochez în ochii mei în spatele ușilor deschise.
Uneori îți spun de ce tăcerea aceasta...
Și e că uneori sunt al tău și uneori...
Al vântului,
Uneori al vântului,
Și uneori al timpului.