Azi voi pleca, căci timpul mă grăbeşte
am multe de văzut
oriunde-aş fi, norocul mă-nsoţeşte
Iarna mi-e frig şi tremur câteodată,
dar fluierând pe drum,
merg înainte, că viaţa-i minunată
şi bine, bine, bine-i acum
Crede-mă, crede-mă,
iar clipa-ţi oferă fericirea
şi să rămân n-aş putea
da, da, să mă reţin încerca...
Crede-mă, crede-mă
şi nu mai plânge după mine;
să mă aştepţi e păcat.
Da, iartă-mă că te-am întristat.
Soarele doar în cer ce mă-nsoţeşte
şi lutul jucăuş
şi mă salută dacă mă-ntâlneşte...
Nu mă opresc cu faţa speriată,
deşi drumul e lung
şi nu mă-ntreb aproape niciodată
unde, unde, unde ajung...
Crede-mă, crede-mă,
Atâtea lucruri minunate
mi se oferă pe drum
da, da, miracole se supun...
Crede-mă, crede-mă
Oriunde voi găsi în lume
o floare care mă vrea
da, da, crede-mă că-i doar a mea!...
Necunoscuţi doar se uită azi la mine
şi-ntreabă curioşi:
"Oare ce vrea, cine-i, de unde vine?"
Şi anii trec, iar vântul se răceşte,
soarele s-a ascuns
mă uit în jur şi umbra se gândeşte:
"Unde, unde, unde-am ajuns?"
Crede-mă, crede-mă,
Atâtea lucruri minunate
mi se oferă pe drum
da, da, miracole se supun...
Crede-mă, crede-mă
Oriunde voi găsi în lume
o floare care mă vrea
da, da, crede-mă că-i doar a mea!...
Crede-mă că-i doar a mea!
Crede-mă că-i doar a mea!...