Cu un trandafir ai spus:
vino să mă cauți
voi fi singură toată noaptea
iar eu pentru tine
mor pentru tine
cu un trandafir am venit la tine
Alb ca norii din depărtări
ca noaptea amară trecută zadarnic
ca spuma ce plutește pe mări
alb nu-i trandafirul pe care ți-l aduc
Galben ca febra care mă consumă
ca licoarea care vrăjește cuvintele
ca otrava care-ți curge din piept
galben nu-i trandafirul pe care ți-l aduc
Trandafirii suspină în aer, se duc
petală cu petală, arată culoarea,
însă floarea ce crește singură în tufiș
albul nu este durerea
roșul nu este iubirea
doar floarea e darul pe care ți-l aduc
Roz ca un roman de lucruri mărunte
ca predarea ce apare pe față
ca așteptarea ce apasă pe buze
trandafirul pe care ți-l aduc nu e roz
Ca violetul care dă foc dimineții
ca lama care-ți încălzește perna
ca ghimpele ce se-apropie de inimă
așa de roșu e trandafirul pe care ți-l aduc
Lacrimi de cristal l-au udat
lacrimi și vin vărsat pe drum
picătură cu picătură, pierdute în ploaie
picătură cu picătură, i-au uscat inima
Atunci adu-mi cea mai frumoasă floare
cea care durează mai mult
decât iubirea de sine
singura floare ce nu arată spinii
perfectă de durere
perfectă din inima ei
prin darul de sine pe care-l face