Ca o fugă de Bach
Tu ai intrat în viața mea,
Ca o melodie,
Care te bântuie și te urmează
Noaptea, în visele tale
Și în insomiile tale.
Ca o fugă de Bach,
La început a fost ușor:
Știam numai
Că tu erai docilă,
Că tu aveai ochi frumoși,
Că ne era bine împreună.
Ca o fugă de Bach,
Tu ai tot crescut,
Tu ai devenit marea
Și-ntregul meu univers.
Tu erai geniul meu,
Tu erai simfonia mea.
Ca o fugă de Bach,
Tu mă duceai foarte departe,
Dimineața târziu,
Acolo unde moare tristețea.
Și eu te ascultam,
Și eu te urmăream.
Dar ca o fugă de Bach,
Tu brusc te-ai schimbat.
Ai fugit, ai fugit
Și apoi ai revenit.
Nu mai știam unde
Eram noi, cei de-atunci.
Ca o fugă de Bach,
Cu cât te complicai,
Cu cât te decodificai,
Cu cât mă plimbai,
Cu atât mai mult te credeam,
Cu atât mai mult te adoram.
Ca o fugă de Bach,
Sub un ultim acord,
Viitorul nostru e mort.
Tu ai părăsit barca mea
Și a rămas tăcerea,
Vidul absenței.
Dar ca o fugă de Bach,
Care nu se mai sfârșește,
Eu nicicând n-aș putea,
Eu nicicând nu aș vrea
Să uit măcar o zi
Din timpul iubirii noastre.
Pentru că memoria mea
Ne pune în scenă povestea.