Ea avea ochi deschişi la culoare şi rochia de catifea,
Lângă mama ei şi cu familia în jurul său
Pozează un pic distrată în soarele plăcut
Al sfârşitului zilei.
Fotografia nu e clară dar se poate vedea
Fericirea în persoană şi frumuseţea unei seri,
Îi plăcea muzica, mai ales Schumann
Şi Mozart.
Ca ţie,
Ca ţie,
Ca ţie pe care te privesc complet tăcut,
Ca ţie care dormi visând la ce?
Ca ţie…
Ea mergea la şcoală în satul de jos,
Învăţa din cărţi, învăţa legile,
Cânta despre broaşte
Şi despre frumoasa din pădurea adormită.
Îşi iubea păpuşa, îşi iubea prietenii,
Mai ales pe Ruth şi pe Ana şi mai ales pe Jérémie.
Şi ei se vor căsători într-o zi, poate la Varşovia.
Ca tine,
Ca tine,
Ca tine pe care te privesc complet tăcut
Ca tine care dormi visând la ce?
Ca tine…
O chema Sarah, nu avea nici 8 ani,
Viaţa ei era frumoasă, visuri şi nori albi
Dar alţi oameni au hotărât altceva.
Ea avea ochii tăi de o culoare deschisă şi era de vârsta ta,
Era o fetiţă fără trecut şi foarte liberă,
Dar ea nu s-a născut ca tine
Aici şi acum.
Ca tine,
Ca tine,
Ca tine pe care te privesc complet tăcut,
Ca tine care dormi visând la ce?
Ca tine…