Salut.
E cineva înăuntru?
Doar dă din cap dacă mă auzi.
E cineva acasă?
Haide măi.
Aud că eşti dărâmat.
Ei bine, îţi pot uşura suferinta,
Pot sa te pun pe picioare din nou.
Linişteşte-te.
Am nevoie de nişte informaţii mai întâi.
Doar lucrurile simple:
Îmi poţi arăta unde te doare?
Nu e nicio durere, te inseli.
E doar un fum de navă, îndepărtat, la orizont.
Doar tu vii, printre valuri.
Buzele tale se mişcă dar nu aud ce spui.
Când eram copil am avut friguri.
Îmi simţeam mâinile ca două baloane.
Acum am din nou acel sentiment.
Eu nu pot explica, tu n-ai înţelege.
Eu nu sunt aşa.
Am devenit complet insensibil.
Ok.
Doar o mică înţepătură de ac.
Nu vor mai fi alte –aaah-uri!
Dar s-ar putea să-ţi fie puţin rău.
Poţi să te ridici în picioare?
Cred că funcţionează. Bine.
Asta îţi va da puteri să mergi la spectacol.
Haide, e timpul să plecam.
Nu e nicio durere, te inseli.
E doar un fum de navă, îndepărtat, la orizont.
Doar tu vii, printre valuri.
Buzele tale se mişcă dar nu aud ce spui.
Când eram copil am văzut o nalucă,
Cu coada ochiului.
M-am întors să mă uit, dar dispăruse.
Nu mai pot să-mi amintesc acum.
Copilul e adult, visul a dispărut.
Am devenit complet insensibil.