Dimineaţa-i petrecută-n cult
pentru soarele ce nu răsare.
Zboară-n ceaţa caldă de demult
porumbei urbani, în depărtare.
Iată, casele de sticlă, noi,
s-au vopsit în galben la intrare
Nu sufla: acolo suntem noi
lângă gustul de cireşi amare.
Ne vom duce, ştii, la cinema:
e-un spectacol cu arici de mare.
Nu zâmbi şi nu ne aştepta;
vom mai sta la film în continuare