Închide ochii,
Oprește-te ca să gândești.
Deschide zăvoarele
Care îți provoacă plânsul.
Închide ochii,
Oprește-te ca să gândești.
Ieși din mine, ca totul
Să fie ca înainte
De tine.
M-ai corupt când încă eram doar un copil,
Încredințându-mi două aripi ca să zbor.
Eu am semnat, fără să citesc scrisul mărunt
Ce ascundea condamnarea care avea să mă lovească.
Cu timpul, mi-am dat seama singur
Că nu cu ceilalți era ceva în neregulă
Și că tu ești fără îndoială o armă albă
Mai nimicitoare decât oricare alta de metal.
Închide ochii,
Gândește-te la ceilalți.
Nu suferi de unul singur,
Iubește-te ceva mai mult!
Închide ochii,
Oprește-te ca să gândești.
Ieși din mine, ca totul
Să fie ca înainte
De tine.
M-ai corupt când încă eram doar un copil,
Încredințându-mi două aripi ca să zbor.
Eu am semnat, fără să citesc scrisul mărunt
Ce ascundea condamnarea care avea să mă lovească.
Cu timpul, mi-am dat seama singur
Că nu cu ceilalți era ceva în neregulă
Și că tu ești fără îndoială o armă albă
Mai nimicitoare decât oricare alta de metal.
Iar acum timpul
Mereu se va scurge contrar mie,
Pentru că eu știu că nu te vei odihni.
Când îmi cresc complexele,
Îți văd umbra
Oferindu-mi falsa libertate.
Închide ochii,
Oprește-te ca să gândești.