Sunt lucruri comune ce-n viață
Nu lasa nostalgii
Doar amintiri care dor
Sau te fac să zâmbești
Există oameni ramasi în istorie
in istoria oamenilor
și altii de al caror nume
nu ne amintim sa-l fi auzit
Sunt emoții care dau viață
dorului adus de
Acei pe care i ai avut
și tocmai i -ai pierdut
Sunt zile care marchează sufletul
și viața oamenilor
și aceia în care m-ai părăsit
Nu o pot uita
Ploaia uda fața mea
Rece și obosita
Pe străzile orașului
Deja umblate
Stigatul meu de copil pierdut
țipa in oraș
ca focul iubirii sub ploaie
intr-un moment a murit
Ploaia a auzit și a pastrat
secretul meu în oraș
Și iata e ea ce lovește geamul
Aducând nostalgie