Pentru fiecare dintre noi sunt pe lume locuri
Unde mergem să ne retragem o clipă ,
Unde amintirea, precum un rând dintr-o scrisoare,
Ne vindecă inima, când ea e-n suferinţă.
Iazuri limpezi, timide sălcii,
Ca nişte fete, tăcute lângă apă,
Iazuri limpezi, verde somn secular,
Îndepărtatul meu ţărm al copilăriei,
Unde se aude un acordeon.
Şi mă grăbesc într-acolo, unde o lumină bună se revarsă,
Şi bărcile pe apă sunt ca nişte pete solare.
De acel loc, eu cu tine am plecat în vâltoarea anilor,
Şi iată-mă din nou aici, şi tu te vei întoarce.
Iazuri limpezi, timide sălcii,
Ca nişte fete, tăcute lângă apă,
Iazuri limpezi, verde somn secular,
Îndepărtatul meu ţărm al copilăriei,
Unde se aude un acordeon.
Într-o zi tu vei trece pe Bulevardul Inelul**
Şi-n amintirile tale ne vom întâlni, desigur.
Şi apele vor reflecta un chip familiar,
Iar inima se va vindeca, şi nervii se vor calma.
Iazuri limpezi, timide sălcii,
Ca nişte fete, tăcute lângă apă,
Iazuri limpezi, verde somn secular,
Îndepărtatul meu ţărm al copilăriei,
Unde se aude un acordeon.
Pentru fiecare dintre noi sunt pe lume locuri
Care, peste ani, ne devin mai apropiate şi mai dragi.
Acolo respirăm uşor, acolo puritatea lumii
Ne face pentru-o clipă mai fericiţi şi mai tineri.
Iazuri limpezi, timide sălcii
Ca nişte fete, tăcute lângă apă,
Iazuri limpezi, verde somn secular,
Îndepărtatul meu ţărm al copilăriei,
Unde se aude un acordeon.