Al toamnei cânt,
Viori de vânt
Îl plâng topite
Lovindu-mi lin
Sufletul plin
De corzi rănite.
Decolorat
Şi sugrumat
Când ora bate
Plângând ascult
La vremi demult
Îndepărtate.
Şi-n vânt mă las
În răul pas
Care mă poartă
Din loc în loc
Acelaşi joc
De frunză moartă.