Doare mai rău, mai rău decât tăietura in hârtie,
nu trece imediat rana conștiinței,
ce am in minte, am si in cuvinte,
simturile mele s-au ascuns inaintea tuturor.
Sunt apeluri fără răspuns nenumărate răsunând la urechea mea,
cand cineva ma sună, crede ca-l iubesc,
e mult timp de când am uitat chipul tău,
de când am ars poduri și le-am aruncat la o parte.
A lăsat vreo bucată nezdrobită in inima mea?
Ceea ce face e diferit de ceea ce spune,
blestemul unui om asuprit a costat mult mai mult,
lasa-l in pace, lasa-l să creadă că a câștigat, nefericitul...