Ce bine-a fost când a fost rău:
muream pe-atunci de dorul tău;
era un timp care-a-ncăput
viaţa şi moartea-ntr-un sărut.
Era un timp care-a-ncăput
viaţa şi moartea-ntr-un sărut.
Ce rău e azi când este bine;
când nu mai mor de dor de tine,
nu zic cântări şi nici suspine...
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
Totul pe-atunci părea nespus,
şi frunzele cădeau de sus;
şi timpul blând curgea-napoi,
iar Dumnezeu ţinea cu noi.
Și timpul blând curgea-napoi,
iar Dumnezeu ţinea cu noi.
Ce rău e azi când este bine;
când nu mai mor de dor de tine,
nu zic cântări şi nici suspine...
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
~ ~ ~
Azi totul e aşa firesc:
nu mai urăsc, nu mai iubesc,
nu mai bocesc nici nu mi-i dor,
nici nu trăiesc şi nici nu mor.
Nu mai bocesc nici nu mi-i dor,
nici nu trăiesc şi nici nu mor.
Ce rău e azi când este bine;
când nu mai mor de dor de tine,
nu zic cântări şi nici suspine...
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
Azi nu mă sting de dorul tău,
şi sunt bătrân ca Dumnezeu
gândind l-acele vremi divine...
ce bine-a fost când n-a fost bine.
Gândind l-acele vremi divine...
ce bine-a fost când n-a fost bine,
Ce rău e azi când este bine;
când nu mai mor de dor de tine,
nu zic cântări şi nici suspine...
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
Ce rău e azi când este bine;
când nu mai mor de dor de tine,
nu zic cântări şi nici suspine...
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
Dac-am greşit, Tu Doamne zi-ne!
La la lai, la lai la laira...