Castillo de Cera [Romanian translation]

Pianul meu nu mai are clape negre.

S-au șters și acum nu le pot vedea.

Se camuflează precum albul de pe zebre

Care în noapte nu se vede.

Cine ți-a spus că îmi plac oglinzile,

Dacă reflectă ceea ce toată lumea poate vedea?

Mai bine bate-mi ochii în cuie dacă e înăuntru

Și nu te speria dacă de data asta...

Îți descoperi inamicul uitându-te mai bine la tine.

Ești tu, nimeni altcineva, nu-l căuta înafară.

Dependenți de pericolul de a distruge sistemul.

Și eu, cel care mușcă din tot,

Și tu, castel de ceară,

Vei vedea că focul din corp

Nu te arde întotdeauna.

Ești atât de vie pe dinăuntru,

Iar eu atât de distrus pe dinafară.

Eu sunt colorat în alb-negru,

Iar tu ești acuarela mea, tu ești acuarela mea.

Unde caut când mi se risipesc puterile,

Unde se naște atâta viață și atâta credință?

Sunt întrebări care acum nu au răspuns

Iar apoi înțelegi motivul.

Mi-e frică că nu o să dau de melodia

Care mă face să prigonesc toată ziua acest cântec

Și e felul meu de a te iubi, ce ironie!

Uite, ce mai constradicție!

Îți descoperi inamicul uitându-te mai bine la tine.

Ești tu, nimeni altcineva, nu-l căuta înafară.

Dependenți de pericolul de a distruge sistemul.

Și eu, cel care mușcă din tot,

Și tu, castel de ceară,

Vei vedea că focul din corp

Nu te arde întotdeauna.

Ești atât de vie pe dinăuntru,

Iar eu atât de distrus pe dinafară.

Eu sunt colorat în alb-negru,

Iar tu ești acuarela mea, tu ești acuarela mea.