Adio, trandafir al Angliei,
Fie ca tu să creşti în inimile noastre de-a pururi
Ai fost graţia ce s-a dus
Acolo unde vieţile au fost distruse,
Tu ai strigat cu voce tare în ţara noastră
Şi ai şoptit celor aflaţi în suferinţă
Acum locul tău e în Rai
Şi stelele ţi-au rostit numele.
Şi mi se pare că ţi-ai trăit viaţa
Precum o lumânare în bătaia vântului
Niciodată stingându-te odată cu apusul
Atunci când ploaia venea,
Iar paşii tăi te vor duce de-a pururi
De-a lungul celor mai verzi dealuri ale Angliei
Lumânarea ta s-a stins cu mult timp înainte
Ca legenda ta să o facă vreodată.
Am pierdut frumuseţea,
Aceste zile goale fără zâmbetul tău,
Torţa aceasta pe care o vom purta de-a pururi
Pentru copilul de aur al naţiunii noastre
Şi deşi am încercat,
Adevărul ne face să plângem,
Toate cuvintele noastre nu pot exprima
Bucuria pe care ne-ai făcut-o de-a lungul anilor.
Şi mi se pare că ţi-ai trăit viaţa
Precum o lumănare în bătaia vântului,
Niciodată stingându-te odată cu apusul
Atunci când ploaia venea,
Iar paşii tăi te vor duce de-a pururi
De-a lungul celor mai verzi dealuri ale Angliei
Lumânarea ta s-a stins cu mult timp înainte
Ca legenda ta să o facă vreodată.
Adio, trandafir al Angliei,
Fie ca tu să creşti în inimile noastre de-a pururi
Ai fost graţia ce s-a dus
Acolo unde vieţile au fost distruse,
Adio, trandafir al Angliei,
De la o ţară pierdută fără sufletul tău
Căreia îi vor lipsi aripile compasiunii tale
Mai mult decât vei şti vrodată.
Şi mi se pare că ţi-ai trăit viaţa
Precum o lumănare în bătaia vântului
Niciodată stingându-te o dată cu apusul
Atunci când ploaia venea,
Iar paşii tăi te vor duce de-a pururi
De-a lungul celor mai verzi dealuri ale Angliei
Lumânarea ta s-a stins cu mult timp înainte
Ca legenda ta să o facă vreodată.