Cât de departe sunt de pământul
Unde m-am născut!
O imensă nostalgie invadează
Mintea mea.
Și când mă văd atât de singur și trist,
Ca o frunză în vânt,
Aș vrea să plâng,
Aș vrea să mor
De emoție.
Oh, ținut al soarelui!
Suspin de dorul tău.
Acum, departe de tine,
Eu trăiesc în beznă, fără iubire.
Și când mă văd atât de singur și trist,
Ca o frunză în vânt,
Aș vrea să plâng,
Aș vrea să mor
De emoție.
Oh, ținut al soarelui!
Suspin de dorul tău.
Acum, departe de tine,
Eu trăiesc în beznă, fără iubire.
Și când mă văd atât de singur și trist,
Ca o frunză în vânt,
Aș vrea să plâng,
Aș vrea să mor
De emoție.