Cântec pentru mama [English translation]

Tare necăjită ai fost, mamă,

Iarnă, vară, orice timp trecând

Cât era de frig şi de căldură

Tot desculță te-am văzut umblând

N-ai purtat o haină mai ca lumea,

O scurteică veche doar aveai

Dar și pe aceea totdeauna

Doar de sărbători o îmbrăcai

Ochii tăi ardeau ca două stele,

Le mai văd luminile și azi,

Boabe mari de lacrime ca roua,

Le ștergeai cu mâna pe obraz.

Tot aşa te ştiu de când ţin minte,

Pe picioare-ai mers la drum mereu,

Nici în car nu te suiai de teamă

Boilor să nu le fie greu.

Ce păcat ca n-ai trăit, măicuță,

C-ai plecat fără de timp în lut

Ce pantofi ți-aș fi adus acuma

Și ce haină, azi, ai fi avut !

Ce păcat că n-ai trăit, măicuță,

C-ai plecat fără de timp în lut !

Ce pantofi ți-aș fi adus acuma !

Și ce haină azi ai fi avut

Mamă, ești mai frumoasă ca o duminică fără sfârşit

Când se-aude plânsul ierbii sunând sub câmpul înverzit

Acolo peste munți de gheață,

Unde miroase a gutui

Stau zâne albe și învață

Ruga ta spusă nimănui

Cu cât mă-ndepartează vremea,

Cu cât te uită carnea mea,

Eu mă gândesc plângând la clipa

Când nu te voi putea vedea

Ce dar să-ţi dau, dar ce pot încă

Din sărăcia care-o am

Decât să le întorc la clipa

Acelor ani când nu eram

Mamă, eşti mai frumoasă ca o duminică fără sfârşit

Când se-aude plânsul ierbii sunând sub câmpul înverzit

Nu am nu am, moarte, cu tine nimic,

Eu nici măcar nu te urăsc, cum te blestemă unii

Cu un spic, la fel cum lumina pârăsc...

Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi

de-ai avea mama şi-ar muri,

dar ce-ai face tu şi cum ar fi

de-ai avea copii şi-ar muri?

Nu am, moarte, cu tine nimic,

Eu nici măcar nu te urăsc,

Oi fi tu mare, eu oi fi mic

Dar din propria-mi viață trăiesc.

Nu frică, nu teamă,

Milă de tine mi-i

Că n-ai avut niciodată mamă,

Că n-ai avut niciodată copii.

Nu am, moarte, cu tine nimic!