Şi noapte bună, noapte bună celor ce nu riscă să meargă la culcare
şi noapte bună, noapte bună celor ce îşi caută visul
şi noapte bună soarelui ce stinge lumina şi se culcă fără mine
şi noapte bună, noapte bună iubire, noapte bună ţie...
Şi noapte bună, noapte bună celor ce au închis deja uşa
şi noapte bună, noapte bună celor ce încă mai stau afară
şi noapte bună mării căreia îi e frică să stingă luminile
şi noapte bună, noapte bună iubire şi celui pe care-l răsfeţi...
Jos, pe scări,
duminica deja s-a terminat
dar altă zi va răsări
dacă vrei
Pe stradă
un om bătrân cu un acordeon
se va uita la geamul tău
până când va vedea lumina.
Şi noapte bună, noapte bună celor ce nu mai fumează
şi noapte bună, noapte bună celor ce vor lua luna de nevastă
şi noapte bună cerului ce dă foc stelelor cât oraşu-i adormit
şi noapte bună, noapte bună iubirii şi celui ce te-ncălzeşte
şi noapte bună, iubire ce pe-ntuneric mă cauţi prin aşternut
şi noapte bună, noapte bună iubire, noapte bună ţie
La poarta principală,
la etajul trei stă Veronica
poate că doarme, poate nu
pentru mine e-un înger
un cântec
cântat la acordeon
mă voi întoarce singur acasă
dar te voi păstra în visele mele
Şi noapte bună, noapte bună celor ce s-au adâncit în paturi
şi noapte bună, noapte bună celor ce în dragoste nu au pic de respect
şi noapte bună inimii ce creşte în întuneric ca marea şi va exploda
şi noapte bună, noapte bună iubire celui ce te va trezi
şi noapte bună, iubire ce pe-ntuneric mă cauţi prin aşternut
şi noapte bună, noapte bună iubire, noapte bună ţie...