Vreau să fie, cumva, dezordonat
Sunt așa nesigură pe mine, cred
Că voi muri înainte să pot bea
Și sunt așa investită în noutăți
Despre cine mă place pe mine și te urăște pe tine
Și sunt atât de obosită încât aș putea
Să-mi dau demisia, să încep o viață nouă
Iar toți vor fi dezamăgiți
Pentru că cine sunt eu, dacă nu mă exploatează?
Și m-am săturat să am 17 ani,
Unde naiba-i visul meu adolescentin?
Dacă-mi mai spune cineva o dată
"Bucură-te de tinerețe" o să încep să plâng.
Și nu-mi iau singură apărarea,
Am anxietate și nimic nu mă ajută,
Mi-aș dori să fi făcut toate astea înainte,
Mi-aș dori ca mai mulți oameni să mă placă.
Am dat tot ce aveam mai bun
Și asta primesc ca mulțumire?
Neliniște perpetuă (Uh, oh)
Se spune că aceștia sunt anii de aur,
Dar eu mi-aș dori doar să dispar.
Distrugerea ego-ului e severă,
Doamne, ce brutal e în lume.
Simt că nimeni nu mă vrea
Și urăsc cum mă percepe lumea
Am doar 2 prieteni reali
Și-n ultima vreme sunt un dezastru anxios
Pentru că iubesc oameni ce nu-mi plac
Și urăsc orice cântec pe care-l scriu
Și nu sunt cool, nu-s nici deșteaptă,
Nici măcar nu pot să parchez paralel.
Am dat tot ce aveam mai bun
Și asta primesc ca mulțumire?
Neliniște perpetuă (Uh, oh)
Se spune că aceștia sunt anii de aur,
Dar eu mi-aș dori doar să dispar.
Distrugerea ego-ului e severă,
Doamne, ce brutal e în lume.
([Ea] Se distrează de minune)
Am ego-ul frânt, inima frântă
Și Doamne, nici nu știu de unde să încep