O lungă zi singur,
Pustietatea e atât de adevărată,
Fără să am vreodată linişte sufletească,
Fugind de ceea ce nu pot vedea
Şi nu am unde să m-ascund,
Să mă-ntorc şi să-nfrunt aceşti ochi goi,
Singur, sentimente nemărturisite,
Încercând să aflu
Distruge-mă,
Schimbă-mi frica asta lăuntrică,
Ia-mi pustietatea asta,
Vreau să aflu,
Vreau să radiez,
Vreau să mă ridic,
Distruge-mă!
Încerc să mă regăsesc,
Îl descopăr pe străinul captiv în mine
Şi mă voi mai îndepărta cu un pas de
Un chip pe care-l recunoşteam cândva,
Umbre familare care mă împresoară,
Se lasă frica ce mă sufocă,
Ai ucis o viaţă, ochi neacoperiţi,
Încerc să aflu
Distruge-mă,
Schimbă-mi frica asta lăuntrică,
Ia-mi pustietatea asta,
Vreau să aflu,
Vreau să radiez,
Vreau să mă ridic,
Distruge-mă!
Schimbă-mi frica asta lăuntrică,
Ia-mi pustietatea asta,
Vreau să aflu,
Vreau să radiez,
Vreau să mă ridic,
Distruge-mă!
Distruge-mă!
Vreau să aflu,
Vreau să radiez,
Vreau să mă ridic,
Distruge-mă!
Distruge-mă!