Păr de înger, plutitor
Castele de-ngheţată-n zbor
Şi văi adânci de puf uşor
Aşa văzut-am norii eu.
Acum, doar stau în faţa Soarelui,
Plouă şi ning deasupra orişicui
Ce multe-aş fi avut de spus
Dar norii-n cale mi s-au pus.
Ştiu chipul norilor, de-acum,
De sus, de jos... însă cumva
Sunt doar iluzii-n mintea mea
De fapt, pe nori nu-i ştiu nicicum.
Roţi de bâlci şi nopţi cu Lună,
Fericirea te-ameţeşte
Când dorinţa se-mplineşte...
Aşa privit-am dragostea.
Acum, iubirea-i altcumva
Să râzi, atunci când vei pleca
Iar dacă-ţi pasă, n-arăta...
Nicicui nu te trăda.
Ştiu chipul dragostei, de-acum,
Am dat, am luat... însă cumva
Sunt doar iluzii-n mintea mea
Dragostea, zău, n-o ştiu nicicum.
Lacrimi, temeri, încântare,
Să strigi "iubesc!" în gura mare
Visuri, planuri, tulburare...
Aşa privit-am viaţa eu.
Dar vai, prieteni vechi se poart-acum ciudat,
Dau din cap şi-mi spun că m-am schimbat
Am mai pierdut ceva, dar am şi câştigat,
Trăind, zi după zi...
Ştiu chipul vieţii, de acum,
Câştigi şi pierzi... însă cumva
Sunt doar iluzii-n mintea mea
De fapt, viaţa n-o ştiu nicicum.
Ştiu chipul vieţii, de acum,
De sus, de jos... însă cumva
Sunt doar iluzii-n mintea mea
De fapt, viaţa n-o ştiu nicicum.
Traducere, adaptare: Valerius Hora