Ceea ce ni se îmtâmplă este o poveste de dragoste
Seamănă puţin cu un film alb-negru
Lacrimi, speranţă şi pasiune
Seamănă puţin cu o flacără arzătoare.
Ceea ce ni se îmtâmplă este o poveste de dragoste
Seamănă puţin cu un film alb-negru
Cu apa şi focul, cu trandafirul şi spinul său
Povestea noastră seamănă puţin cu un roman.
Aceşti trandafiri pentru tine sunt
Această inimă ne aparţine amândurora
Nu te întrista deloc, nu plânge
TU să zâmbeşti mereu.
Ceea ce ni se întâmplă nouă este o poveste de dragoste
Seamănă puţin cu un film alb-negru
Precum lumina care iese
Pe uşa toamnei melancolice.
Ce frumos a fost ceea ce am trăit, nu-i aşa?
Cât de frumos a fost…
De-acum nici eu, nici tu
Nu vom mai putea găsi acele zile
Şi uneori, chiar mă gândesc
Îmi spun că poate şi eu am greşit cu ceva
Niciunul dintre noi n-am ştiut să apreciem valoarea anumitor lucruri
Îţi mai aminteşti oare, când se făcea seară
Ne aprindeam lumânările
Tu te dădeai cu parfumul tău
Şi toată camera mirosea a tine
Obişnuiam să râdem fără motiv
Şi plângeam din nimicuri
Pe vreme bună ieşeam pe străzi
Iar când ningea, ne jucam cu bulgări de zăpadă
Citeai viitorul în cărţi
Iar când nu ieşea cum voiai tu
Le amestecai din nou
Te supărai că fumez
Şi că beau
Mă dojeneai mult, mult timp
Din când în când ţineai regim
Cântarul arăta uneori corect
Alteori arăta greşit
Adică nici cu el nu prea te înţelegeai
Vecinul tău avea copii
Se jucau împreuna cu fata noastră
Vă duceaţi în parc
Şi eu mă uitam la televizor la meci
Din când în când veneau prieteni
Şi discutam cu ei
Vorbeam şi noi de una, de alta
Despre amintirile mele din armată
Iar poveştile tale despre naştere nu se mai terminau
Râdeam când ne aminteam de zilele în care ne-am cunoscut pentru prima dată
Mă întrebai ‘Ce purtam în acea zi?’
Iar eu nu îmi aminteam de fiecare dată
Însă acum îmi amintesc
Un plovăr roşu, o fustă neagră
Ciorapi negri, pantofi roşii
Şi într-o zi de joi la două şi patru minute
Niciunul dintre noi nu se uita în faţă, am dat unul peste celălalt
Întâi tu ai spus ‘Mă scuzati!’ apoi şi eu
Ţi-am strâns cărţile care îţi căzuseră pe jos
Ne-am întâlnit privirile şi aşa a început
Adică aşa cum se întâmplă în filme
Ieri am primit ultima scrisoare de la tine
Îţi mulţumesc
Tu îmi scriseseşi că ai gripă
Uite, iar te-ai pricopsit cu aşa ceva
Nu mai contează, să te faci bine,
Şi pe aici e frig, dar eu nu sunt bolvan
Aceşti ochelari îmi fac probleme
Asta-i viaţa, trece pe nesimţite
Mi-e foarte dor de voi toţi ...