Cu ai tăi ochi mari
Și cu ale tale minciuni mari
Cu ai tăi ochi mari
Și cu ale tale minciuni mari
Te-am văzut strecurându-te în grădină
Ce ascunzi?
Poftim? Nu-mi spune 'nimic'
Obișnuiam să cred că pot avea încredere în tine
Am fost femeia ta
Iar tu erai lordul meu, camaradul meu strălucit
Spre surprinderea mea, moartea și cântecul de leagăn al iubirii mele a fost lăcomia lui
Cu ai tăi ochi mari
Și cu ale tale minciuni mari
Cu ai tăi ochi mari
Și cu ale tale minciuni mari
Am văzut că te-ai înfierbântat în vară și că nu aveai confort
Cămașa ta era din bumbac, chipul îți era ars de soare
Te agitai de parcă așteptai
Așteptai ceva
Lumea ta ardea, iar eu am stat și am privit
Am privit cum mă urmăreai din mijlocul flăcărilor ce creșteau
Ți-am spus 'adio'
Cu ai tăi ochi mari
Și cu ale tale minciuni mari
Cu ai tăi ochi mari
Și cu ale tale minciuni mari
A fost oare vina mea că te-am crezut
Am știut ce voiam, ce nu era adevărat?
Am greșit dacă am continuat precum o proastă?
E surprinzător de ce sunt în stare să facă femeile care iubesc
Cu ai tăi ochi mari
Și cu ale tale minciuni mari
Cu ai tăi ochi mari
Și cu ale tale minciuni mari