Dă-mi mie pe obosiții și săracii tăi
Mulțimile tale agitate care doresc să respire liber
Cei oropsiți, refuzați de țărmul tău ticsit
Trimite-i la mine, pe cei fără adăpost, pe cei loviți de furtună
Binecuvântați sunt cei persecutați
Și binecuvântați sunt cei cu inima curată
Binecuvântați sunt cei care iarta
Și binecuvântați sunt cei care jelesc
Pasul care rupe rădăcinile este greu,
Și își ia rămas bun de la prieteni și familie
Tații și mamele plâng
Copiii nu pot înțelege
Dar când există un pământ promis
Cel curajos se va duce și alții îl vor urma
Frumusețea spiritului uman
Este voința de a ne găsi / încerca visele
Și astfel, mulțimile au trecut oceanul
Spre un pământ a-l păcii și a-l speranței
Dar nimeni nu a auzit o voce sau a vazut o lumină
În timp ce au ajuns pe țărm
Și vor auzi ei ecoul frazei
"Îmi ridic lampa lângă ușa aurita?"
(aluzie la poemul de pe Statuia Libertății)
Binecuvântați sunt cei persecutați
Și binecuvântați sunt cei cu inima curată
Binecuvântați sunt cei care iarta
Și binecuvântați sunt cei care jelesc