Baladă lyrics

O noapte de sineală din vremi voievodale…

Plecase voievodul în lupte blestemate;

Iar eu păzeam domniţa închisă în cetate -

O noapte de sineală, de epoci triumfale…

Dormeau adânc oştenii în noaptea diafană,

Când eu sării afară din cortul de mătasă -

Vedeam o semilună pe zare cum se lasă,

Şi nălucit, crezusem - flamura otomană.

Cu ceata buimăcită fugeam acum călare,

Dar boarea nopţii clare ne-ntoarse la cetate

Şi povestindu-mi visul domniţei spăimântate,

I-am arătat cu spada tabloul de pe zare.

În alb, domniţa blondă, în noaptea ideală,

De sus de la fereastră ca-n vis ieşi afară,

Scăldată în sineală, ea râse-n noaptea clară…

O, cât a râs domniţa în noaptea de sineală…