Vei avea zâmbete pe-a ta față precum greierii și stelele în august,
povesti fotografiate intr-un album legat în piele,
tunete ale avioanelor supersonice care te fac să-ți ridici privirea
și intunericul din zorii zilei care devine argintiu la fereastră.
Vei avea un telefon alaturi ce înseamnă deja așteptare,
spuma undelor nebune care se urmăresc în mare,
si pantaloni albi de pregătit caci este deja vară,
un tren pentru America fără opriri.
Vei avea două lacrimi mai dulci de uscat,
un soare care se omoară
si pescari de scoici
și zăpadă de munți și ploaie de dealuri,
vei avea o înghețată pe băț de supt.
Vei avea o femeie acră și o durere tânără,
alei de frunze în flăcări să-ți dea foc inimii,
vei avea un scaun ca să te așezi și ore la fel de goale ca ouăle de ciocolată
și un prieten care te-ar fi dezamăgit, trădat si înșelat.
Vei avea, vei avea, vei avea timpul pentru a merge departe,
te vei plimba uitând, te vei opri visând.
Vei avea, vei avea, vei avea aceeași tristă speranță a mea
și-ți vei da seama că nu ai iubit destul
dacă iubire, iubire vei avea...
Vei avea cuvinte noi de căutat cand vine seara
și sute de poduri de trecut și să sune balustrada,
prima țigară în gură pe care o fumezi, un pic de tuse,
Craciun de laur și lumânări roșii.
Vei avea o slujbă de transpirat,
dimineți umede de frisoane si rouă,
jocuri electronice și pietre pe drum,
vei avea amintiri, umbrele și chei de uitat.
Vei avea mângâieri ca să vorbești cu câinii
și va fi mereu duminică mâine,
si vei avea discursuri inchise înăuntru și mâini care scotocesc buzunarele vieții
și un radio ca să auzi că războiul s-a sfârșit.
Vei avea, vei avea, vei avea timpul pentru a merge departe,
te vei plimba uitând, te vei opri visând.
Vei avea, vei avea, vei avea aceeași tristă speranță a mea
și-ți vei da seama că nu ai iubit destul
dacă iubire, iubire,
iubire, iubire vei avea...