Aves de paso [Romanian translation]

Azi, păsările destinului

Zboară aproape de pământul Edenului.

Și le e frică să se dezmeticească

Pe crengile uscate ale pielii.

Nu își mai amintesc drumul

Atât de abstract și aproape necruțător.

Nu mai întâlnesc divinul.

Din cer nu se poate vedea totul.

Odată cu pierzania dorinței,

Mai rămân oasele iubirii,

Iar păsările destinului

Își încep migrația.

Zboară în căutarea hranei:

Sex, droguri, rock and roll...

Dar își vor continua fuga,

Iar până când se vor întoarce,

Vor deveni păsări călătoare.

Azi, păsările destinului,

De la migrație, sunt fără să știe

Mai predispuse oboselii

Și zborului mai aproape de pământ, de fiecare dată.

Nu își mai amintesc drumul

Atât de abstract și aproape necruțător.

Nu mai întâlnesc divinul.

Din cer nu se poate vedea totul.

Odată cu pierzania dorinței,

Mai rămân oasele iubirii,

Iar păsările destinului

Își încep migrația.

Zboară în căutarea hranei:

Sex, droguri, rock and roll...

Dar își vor continua fuga,

Iar până când se vor întoarce,

Vor deveni păsări călătoare.

Poeții sângerează,

Amenință cu răscoala

Și mâzgălesc de analfabeți cuvintele

Care renegă iubirea.

Drumurile nu se întâlnesc,

Căci sunt lipsite de direcție...

Odată cu pierzania dorinței,

Mai rămân oasele iubirii,

Iar păsările destinului

Își încep migrația.

Zboară în căutarea hranei:

Sex, droguri, rock and roll...

Dar își vor continua fuga,

Iar până când se vor întoarce,

Vor deveni păsări călătoare.