Cu timpul...
Cu timpul trece, totul trece,
Uităm chipul si vocea o uităm.
Inima, când nu mai bate, n’are rost
Să căutăm mai departe,
Trebuie să lăsăm lucrurile așa și e foarte bine.
Cu timpul...
Cu timpul, trece, totul trece,
Celălalt pe care îl adoram, pe care îl căutam în ploaie,
Celălalt pe care îl zăream dintr-o privire
Printre cuvinte, între rânduri și sub fardul
Unui jurământ machiat care pleacă in noapte,
Cu timpul
Totul dispare.
Cu timpul...
Cu timpul, trece, totul trece,
Chiar și cele mai dragi amintiri.
Ai o figură, ca intr un magazin
la raioanele de inmormantare
Sâmbătă seara, când tandrețea se duce, singura.
Cu timpul...
Cu timpul, trece, totul trece,
Cel pe care-l credeam pentru o răceală, pentru un nimic,
Cel căruia îi dădeam vin și bijuterii,
Pentru care ne-am fi vândut sufletul pentru cativa banutii,
În fața căruia intarziam, cum intârzie câinii,…
Cu timpul, trece, totul e bine.
Cu timpul...
Cu timpul, trece, totul trece,
Uităm pasiunile si uităm vocile
Ce ne șopteau cuvintele de oameni simpli:
Nu întârzia, dar mai ales să nu răcești.
Cu timpul...
Cu timpul, trece, totul trece,
Și ne simtim încărunțiti precum un cal ostenit,
Și ne simtim înghețăti într-un pat din intamplare,
Și ne simtim singuri, poate, dar linistiti,
Și ne simțim înșelați de anii pierduți,
Atunci cu adevărat... cu timpul... nu mai iubim.