Frunzele toamnei cad, sunt măturate, ascunse de vedere
Cuvintele pe care le-ai spus au dispărut și ele
Frunzele toamnei cad, sunt măturate, ascunse de vedere
La fel sunt și amintirile iubirii trăită în tăcere
Acum, pierdut în timp suflă vântul uitării
Noaptea regretelor bântuie singură pe malul mării
Cântecul pe care-l cântai atât de des
Îl aud, are ecou, un ecou care încă nu s-a șters
Lângă fereastra mea cad frunze ruginii
Frunze de toamnă roșii, aurii
Îți văd buzele, sărutările din vară pierdute
Mâinile tale arse de soare de mine ținute
De când ai plecat, zilele sunt lungi și par uitate
Curând, bătrâna iarnă cântând la ușa mea va bate
Dar cel mai mult mi-e dor de tine, de mâna ta caldă,
Acum când frunzele toamnei încep să cadă
Acum când frunzele toamnei încep să cadă ...