Frunzele ce cad,
Plutind la geam,
Frunzele toamnei
Roșii sunt și-aurii.
Îți văd buzele,
Sărutările din vară,
Mâinile tale bronzate,
Pe care le-am ținut.
De când te-ai dus,
Zilele-s mai lungi
Și curând voi auzi
Vechiul cântec al iernii.
Dar cel mai mult îmi lipsești, draga mea,
Când frunzele toamnei încep să cadă.