Merg prin labirintul momentelor,
Dar peste tot unde mă duc
Începe un nou început,
Însă nu-şi găseşte niciodată sfârşitul.
Mă-ndrept către orizont
Şi acolo găsesc un altul,
Totul pare atât de surprinzător
Şi apoi aflu că ştiu
Că dacă tu mergi acolo mergi pentru totdeauna,
Dacă eu mă duc acolo, îmi pierd calea,
Dacă rămânem aici, nu mai suntem împreună,
Oriunde este.
Luna deasupra oceanului
E dusă în mişcare circulară,
Dar fără să ştie vreodată
Motivul pentru curgerea ei
În mişcare deasupra oceanului
Luna continuă să se mişte,
Valurile continuă să se unduiască
Şi eu continui să merg.
Tu mergi acolo, mergi pentru totdeauna,
Eu mă duc acolo, îmi pierd calea,
Dacă rămânem aici, nu mai suntem împreună,
Oriunde este.
Mă întreb dacă e scris în stele
Cum o să fie viaţa mea
Şi dacă ele şi-ar lăsa lumina să strălucească
Suficient pentru ca eu să o urmez.
Mă uit sus către ceruri
Dar noaptea a venit cu nori,
Nici o licărire a constelaţiei,
Nici Vela, nici Orion.
Cochiliile pe nisipurile calde
Au dus de pe propriile lor pământuri
Ecoul poveştii lor,
Dar tot ce aud sunt sunete joase
În timp ce epitete ţes
Şi valuri mlădioase pleacă,
Dar ar trebui oare să cred
Că eu doar visez?
Tu mergi acolo, mergi pentru totdeauna,
Eu mă duc acolo, îmi pierd calea,
Dacă rămânem aici, nu mai suntem împreună,
Oriunde este.
Să las firul tuturor vremurilor
Să marcheze o linie întunecată
Cu speranţa că voi mai putea găsi
Calea înapoi către momentul
În care am luat-o către
Un nou început.
Încă mai caut răspunsul,
Nu pot găsi sfârşitul,
E ori acesta, ori celălalt,
E un drum sau altul,
Ar trebui să fie o singură direcţie,
Ar putea să fie o singură reflecţie
Calea pe care am luat-o,
Calea pe care am făcut-o,
S-ar putea să fiu abia la început
S-ar putea să fiu aproape de sfârşit.